sursă

română

Etimologie

Din franceză source.

Pronunție

  • AFI: /'sur.sə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sursă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sursă surse
Articulat sursa sursele
Genitiv-Dativ sursei surselor
Vocativ sursă surselor
  1. loc unde se produce, unde se poate găsi sau de unde se propagă ceva; sediul sau obârșia unui lucru.
  2. corp, sistem etc. care emite sunete, lumină, radiații nucleare etc.
  3. (elt.) electrod al unui tranzistor cu efect de câmp, care furnizează purtătorii de sarcină majoritari.
  4. posibilitate de câștig.
  5. (fig.) loc de unde emană o informație, o noutate.
  6. (fig.) izvor, obârșie, origine.

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.