troian
română
Etimologie
Probabil din slavă (veche) trojanŭ.
Pronunție
- AFI: /tro'jan/
Substantiv
| Declinarea substantivului troian | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | troian | troiene |
| Articulat | troianul | troienele |
| Genitiv-Dativ | troianului | troienelor |
| Vocativ | troianule | troienelor |
- îngrămădire mare de zăpadă adusă de vânt și așezată în formă de valuri sau de dune; nămete.
- (p.gener.) morman, grămadă.
- întăritură primitivă făcută de popoarele antice, constând dintr-un dig lung de pământ, cu șanț de apărare.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din Troia (nume propriu) + sufixul -ean.
Adjectiv
| Declinarea adjectivului troian | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | troian | troieni |
| Feminin | troiană | troiene |
| Neutru | troian | troiene |
- care aparține Troiei, privitor la Troia, din (sau de la) Troia.
- Cauzele războiului troian sub aspect mitic sunt complexe.
- (astron.) ocupând aceeași orbită cu un corp ceresc mai mare fără coliziune, orbitând în unul din cele două puncte de stabilitate Lagrange, L4 sau L5.
- Asteroizii troieni ai lui Jupiter sunt cei mai cunoscuți.
Cuvinte compuse
- asteroid troian
- calul troian
- războiul troian
Traduceri
privitor la Troia
ocupând aceeași orbită
|
|
Substantiv
| Declinarea substantivului troian | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | troian | troieni |
| Articulat | troianul | troienii |
| Genitiv-Dativ | troianului | troienilor |
| Vocativ | troianule | troienilor |
- locuitor al Troiei.
- (astron.) corp ceresc orbitând în unul din cele două puncte de stabilitate Lagrange, L4 sau L5.
Cuvinte derivate
Traduceri
locuitor al Troiei
|
|
Anagrame
Referințe
- Articol de la Wikipedia „troian”
- DEX '98 via DEX online
- DEX online: „troian”
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.