tête
| Vezi și : tete, tète, tetë, tété, tētē, tę̋tę̌, tê tê |
franceză
(français)
Etimologie
Din franceză medie teste, care provine din franceză veche teste < latină testa („cărămidă; ulcior, oală”). Înlocuise cuvântul moștenit chef (din latină caput), care este încă folosit în unele expresii.
Înrudit cu catalană testa, italiană testa, occitană tèsta, testa, portugheză testa, română țeastă și spaniolă tiesta.
Pronunție
- AFI: /tɛt/
- (Regiunea Lorraine, Belgia și Elveția) AFI: /tɛːtʰ/
- (Quebec) AFI: /tɛɪ̯tʰ/
Substantiv
tête f., têtes pl.
- (anat.) cap
- Avoir la tête ronde, la tête plate, la tête pointue. — Avoir la tête enfoncée dans les épaules.
- (fig.) cap
- (p.ext.) cap, șef, conducător
- (la fotbal) cap
- (fam.) tip inteligent
- Ce type-là, c'est une tête.
Sinonime
Antonime
- 1: (anat.) pied, queue
Cuvinte derivate
Omofone
- tet, tèt, tets, tèts
- têt, têts
- Têt
- tète, tètent, tètes
- têtes
- teth, teths
- tette, tettent, tettes
- thète, thètes
Locuțiuni
locuțiuni
|
|
Expresii
expresii
|
|
Vezi și
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.