œil

Vezi și : oeil

franceză

(français)

Variante

  • (nestandardizat) oeil

Etimologie

Din franceză medie œil, care provine din franceză veche oil, uel, ueil < latină populară oclus, din latină oculus („ochi”), din proto-italică *okʷelos. Este dublet al lui oculus.

Înrudit cu catalană ull, italiană occhio, occitană uèlh, portugheză olho, română ochi și spaniolă ojo.

Pronunție

  • AFI: /œj/
  •  Audiofișier


Substantiv

œil m., yeux sau œils pl.

  1. (anat., oftal.; cu pluralul yeux) ochi
  2. (p.meton.; cu pluralul yeux) ochi (de animale, de dispozitive optice, de elemente mecanice, etc.)
  3. (p.ext.) viziune
  4. (tipogr.; cu pluralul œils) glifă
  5. (spec.; cu pluralul œils) ureche (de ac)

Sinonime

  • 1-2: (anat.) (pop.) calot, (argou, la pl.) châsses, (înv.) coquillard, (pop.) mirette, (limbajul copiilor) neuneuil, (fam.) quinquet, (argou) robert, (argou, la pl.) vasistas
  • 3: regard

Cuvinte derivate

  • entrœil
  • œillade
  • œillader
  • œillard
  • œiller
  • œillère
  • œillet
  • œilleton
  • œilletonner

Cuvinte apropiate

  • binocle
  • binoculaire
  • monocle
  • oculaire
  • oculariste
  • oculiste
  • oculistique
  • oculogyre
  • oculogyrie
  • oculo-motricité
  • oculus

Locuțiuni

Expresii

  • Jack n'a qu'un œil
  • loin des yeux, loin du cœur
  • œil pour œil, dent pour dent

Vezi și

  • cil
  • cornée
  • iris
  • pupille
  • rétine
  • sourcil

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.