șef

română

Etimologie

Din franceză chef.

Pronunție

  • AFI: /ʃef/


Substantiv


Declinarea substantivului
șef
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șef șefi
Articulat șeful șefii
Genitiv-Dativ șefului șefilor
Vocativ șefule șefilor
  1. persoană care conduce o organizație, o instituție etc.; conducător.
  2. persoană superioară în grad sau în funcție altei persoane, considerată în raport cu aceasta; superior.
  3. (fam.; la vocativ) termen cu care cineva se adresează unei persoane (socotită egală sau inferioară).

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.