strigoi
română
Etimologie
Din strigă + sufixul -oi.
Pronunție
- AFI: /stri'goj/
Substantiv
| Declinarea substantivului strigoi | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | strigoi | strigoi |
| Articulat | strigoiul | strigoii |
| Genitiv-Dativ | strigoiului | strigoilor |
| Vocativ | strigoiule | strigoilor |
- (în superstiții) sufletul unui om (mort sau viu) care s-ar transforma în timpul nopții într-un animal sau într-o apariție fantomatică, pricinuind neajunsuri celor pe care îi întâlnește; (p.ext.) om născut într-o zodie nefavorabilă, care s-ar afla în legătură cu diavolul și s-ar ocupa cu vrăji și cu farmece.
- epitet dat unui om rău, ursuz sau unui bătrân cu apucături demodate.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.