sângele-voinicului

română

Etimologie

Din sângele + voinicului.

Pronunție

  • AFI: /ˈsɨn.ʤe.le vojˈni.ku.luj/


Cuvânt compus

sângele-voinicului

  1. (bot.) (Lathyrus odoratus) plantă agățătoare din familia leguminoaselor, cu flori roșii, violete sau albe.
  2. (bot.) numele a două specii de plante erbacee de munte din familia orhideelor, cu frunze înguste, alungite, îndreptate în sus, cu miros plăcut de vanilie, dintre care una cu flori mici de culoare roșie-purpurie (Nigritella rubra), iar cealaltă cu flori de culoare purpurie întunecată (Nigritella nigra).

Sinonime

  • Lathyrus odoratus: (bot.) indrușaim, (reg.) hărăgică, măzărată, măzărean, măzărică, măzăriche, măzăroi, măzăruică, oreșniță, pejmă, floare-de-mazăre
  • Nigritella rubra: (bot.) (reg.) musucel
  • Nigritella nigra: (bot.) (reg.) musucel, puțoi

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.