paletă

Etimologie

Din franceză palette.

Pronunție

• AFI: /pa'le.tə/

Substantiv

1. placă de lemn, de porțelan etc., prevăzută cu o deschizătură pentru a putea fi ținută cu mâna, pe care pictorii își întind și își amestecă vopselele când lucrează.
2. (fig.) gamă cromatică specifică unui pictor sau unei picturi; cromatică, colorit; (p.ext.) măiestrie artistică a pictorului; (p.gener.) măiestrie artistică.
3. lopățică rotundă sau ovală de lemn, de obicei acoperită cu cauciuc sau cu plută, cu care se lovește mingea în tenisul de masă.
4. piesă (plată) de forme variate, folosită ca suport, ca unealtă de presat, de netezit etc. sau la diferite mecanisme și instrumente.
5. pală (De dimensiuni mici).

Anagrame

• apelat
• apetal
• plătea

Referințe

• DEX '98 via DEX online