cromatică

română

Etimologie

Din cromatic.

Pronunție

  • AFI: /kro'ma.ti.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cromatică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cromatică cromatici
Articulat cromatica cromaticile
Genitiv-Dativ cromaticii cromaticilor
Vocativ cromatică cromaticilor
  1. arta preparării și folosirii culorilor.
  2. ansamblu de culori într-o pictură, într-un mozaic etc.; colorit.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.