orgoliu

română

Din italiană orgoglio < latină populară *urgolius.

Declinarea substantivului orgoliu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	orgoliu	orgolii
Articulat	orgoliul	orgoliile
Genitiv-Dativ	orgoliului	orgoliilor
Vocativ	'	'

vanitate, trufie

lituaniană: puikybė (lietuvių), išdidumas (lietuvių), didžiavimasis (lietuvių)
macedoneană: гордост (македонски) (gordost) f.
maghiară: büszkeség (magyar)
norvegiană: stolthet (norsk) m.
neerlandeză: trots (Nederlands), eigendunk (Nederlands), zelfvoldaanheid (Nederlands), fierheid (Nederlands), eergevoel (Nederlands)
poloneză: duma (polski) f.
portugheză: orgulho (português) m.
rusă: гордыня (русский) (gordýn'a) f., спесь (русский) (sp'es') f., заносчивость (русский) (zanóš'ivost') f., высокомерие (русский) n. (vysokom'érije), чванство (русский) (čvánstvo) n.
scoțiană: uaill (Scots) f., pròis (Scots) f., àrdan (Scots) m., uabhar (Scots) m.
siciliană: arrucanza (sicilianu) f.
slovacă: márnomyseľnosť (slovenčina) f.
slovenă: ponos (slovenščina) m.
spaniolă: orgullo (español) m.
suedeză: stolthet (svenska) c., högmod (svenska) n.
swahili: daha (Kiswahili)
turcă: gurur (Türkçe), kıvanç (Türkçe), iftihar (Türkçe), övünç (Türkçe)
ucraineană: гордість (українська) (gordist')

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.