suficiență
română
Etimologie
Din latină sufficientia.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului suficiență | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | suficiență | suficiențe |
| Articulat | suficiența | suficiențele |
| Genitiv-Dativ | suficienței | suficiențelor |
| Vocativ | ' | ' |
- caracter suficient.
- atitudine suficientă; vanitate; aroganță.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.