trufie

română

Etimologie

Din trufă + sufixul -ie.

Pronunție

AFI: /tru'fi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului trufie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	trufie	trufii
Articulat	trufia	trufiile
Genitiv-Dativ	trufiei	trufiilor
Vocativ	'	'

atitudine disprețuitoare și arogantă, plină de mândrie și de înfumurare.

Sinonime

aroganță, fală, fudulie, infatuare, înfumurare, îngâmfare; obrăznicie

Antonime

modestie

Cuvinte derivate

trufaș
trufă
trufășie
trufi
trufire
trufit

Locuțiuni

(loc. adv.) Cu trufie = în mod arogant, îngâmfat.

Traduceri

vanitate; fatuitate

armeană: ինքնահավանություն (հայերեն) (ink'nahavanut'yun)
bulgară: самонадеяност (български) (samonadejanost) f.
chineză: 自负 (中文)
ebraică: התנפחות (עברית) (hitnapkhût)
engleză: conceit (English)
finlandeză: omahyväisyys (suomi), itserakkaus (suomi)
franceză: présomption (français) f.
germană: Einbildung (Deutsch) f.

italiană: presunzione (italiano) f.
japoneză: うぬぼれ (日本語)
poloneză: zarozumiałość (polski)
portugheză: presunção (português) f.
rusă: самомнение (русский) (samomnenie) n., тщеславие (русский) (tčeslavie) n.
spaniolă: engreimiento (español) m., vanidad (español) f.
suedeză: fåfänga (svenska) c.
turcă: kibir (Türkçe), gurur (Türkçe)

Referințe

DEX online

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.