aroganță
română
Etimologie
Din franceză arrogance < latină arrogantia.
Pronunție
- AFI: /a.ro'gan.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului aroganță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | aroganță | invariabil |
| Articulat | aroganța | invariabil |
| Genitiv-Dativ | aroganței | invariabil |
| Vocativ | ' | ' |
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Traduceri
atitudine de mândrie disprețuitoare
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.