boia

română

Etimologie

Din turcă boya.

Pronunție

  • AFI: /bo'ja/


Substantiv


Declinarea substantivului
boia
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ boia boiele
Articulat boiaua boielele
Genitiv-Dativ boielei boielelor
Vocativ ' '
  1. (reg.) substanță colorantă cu care se acoperă diferite obiecte în scop decorativ sau de protecție.
  2. (fam.) produs cosmetic care se aplică în special pe față pentru a-i modifica aspectul natural.
  3. condiment sub formă de praf roșu, obținut din ardei iute pisat.
    Boia de ardei.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.