paprica

Vezi și : páprica, paprică

română

Etimologie

Din paprică.

Pronunție

  • AFI: /pa.priˈka/


Verb


Conjugarea verbului
paprica
Infinitiv a paprica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 paprichez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să papricheze
Participiu papricat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a pune boia de ardei, de regulă într-o mâncare.

Sinonime

Antonime


Traduceri

Etimologie

Din paprică.

Pronunție

  • AFI: /ˈpa.pri.ka/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru paprică.

Referințe




italiană

(italiano)

Variante

Etimologie

Din scr. paprika (prin maghiară paprika sau germană Paprika), care provine din forma papar < latină piper.

Pronunție

  • AFI: /ˈpaprika/


Substantiv

paprica f., papriche pl.

  1. paprică

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.