zburător

română

Etimologie

Din a zbura + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /zbu.rə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
zburător
Singular Plural
Masculin zburător zburători
Feminin zburătoare zburătoare
Neutru zburător zburătoare
  1. care zboară; care poate să zboare.
  2. pentru zbor, de zburat.
    Aripi zburătoare.
  3. care plutește în aer (purtat de vânt).

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
zburător
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ zburător zburători
Articulat zburătorul zburătorii
Genitiv-Dativ zburătorului zburătorilor
Vocativ zburătorule zburătorilor
  1. aviator.
  2. (în mitologia populară) ființă fantastică închipuită ca un spirit rău care chinuiește noaptea în somn fetele și femeile; (în literatura romantică) personificarea dorului de bărbatul iubit, întruchiparea idealizată a iubitului.
  3. numele uneia dintre pânzele catargului; verga care susține această pânză.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.