aer
română
Etimologie
- Din latină aer, aeris.
- Din greacă aēr.
Pronunție
- AFI: /ˈa.(j)er/
Substantiv
| Declinarea substantivului aer | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | aer | aere |
| Articulat | aerul | aerele |
| Genitiv-Dativ | aerului | aerelor |
| Vocativ | aerule | aerelor |
- amestec de gaze care alcătuiesc straturile inferioare ale atmosferei și care este absolut necesar vietăților aerobe.
- Aer curat.
- văzduh, atmosferă.
- înfățișare, aspect, expresie.
- Ai un aer răutăcios.
- (bis.) bucată de stofă sau de pânză, de obicei pictată sau țesută cu imaginea lui Cristos mort, cu care se acoperă vasele liturgice.
- epitaf.
Sinonime
- 1: văzduh, climă
- 3: fizionomie
- 4: (bis.) epitaf, (pop.) pocrovăț
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Locuțiuni
- La (sau în) aer (liber) = într-un loc neacoperit, afară
Expresii
- A lua aer = a ieși din casă pentru a respira aer curat
- A fi (sau a se simți) ceva în aer = a exista semne că se pregătește ceva (în ascuns)
- A fi (sau a rămâne) în aer = a se afla într-o situație critică, a nu avea nici o perspectivă
- A avea aerul că... (sau să...) = a da impresia că...
- A-și da (sau a-și lua) aere = a lua o atitudine de superioritate; a se îngâmfa, a se făli
Traduceri
amestec de gaze
|
|
Referințe
bretonă
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
- AFI: /ˈɛːr/
Substantiv
aer
latină
(Latina)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului aer | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ | aer | aeres |
| Genitiv | aeris | aerum |
| Dativ | aeri | aeribus |
| Acuzativ | aerem | aeres |
| Ablativ | aere | aeribus |
| Vocativ | aer | aeres |
Sinonime
- 2: nebula, nubes
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.