absolut
română
Etimologie
Din latină absolutus, cu sensuri după franceză absolu.
Pronunție
- (cu asimilare) AFI: /ap.so'lut/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului absolut | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | absolut | absoluți |
| Feminin | absolută | absolute |
| Neutru | absolut | absolute |
- care este independent de orice condiții și relații, care nu este supus nici unei restricții, care nu are limite; necondiționat, perfect, desăvârșit.
- Liniște absolută; întuneric absolut.
- (despre fenomene social-economice, în legătură cu noțiuni de creștere sau de scădere cantitativă) considerat în raport cu sine însuși și nu în comparație cu alte fenomene asemănătoare; care se află pe treapta cea mai de sus.
- Autoritate absolută.
- (mat.; despre mărimi) a cărui valoare nu depinde de condițiile în care a fost măsurat sau de sistemul la care este raportat.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
- absolutiza
- absolutizant
- absolutizare
- absolutizat
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
- absoluitate
- absolutamente
- absolutism, absolutizm
- absolutist
- absolutistic
- absolutoriu
- absoluțiune, absoluție
Traduceri
care nu este limitat de nici un fel de condiții
|
|
Substantiv
| Declinarea substantivului absolut | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | absolut | absoluturi |
| Articulat | absolutul | absoluturile |
| Genitiv-Dativ | absolutului | absoluturilor |
| Vocativ | ' | ' |
- (fil.) principiu veșnic, imuabil, infinit, care, după unele concepții filozofice, ar sta la baza universului.
Cuvinte compuse
Traduceri
principiu de bază, identificat cu divinitatea
|
Adverb
- (servește la formarea superlativului) cu totul, cu desăvârșire; exact, întocmai, perfect.
- Argumentare absolut justă.
- (întărind un pronume sau un adverb negativ)
- N-a venit absolut nimeni.
Traduceri
cu totul
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online
suedeză
(svenska)
Etimologie
Din latină absolutus, probabil prin franceză absolu.
Pronunție
- AFI: /absɔˈlʉːt/
- Audiofișier
Adjectiv
absolut (comp. absolutare, sup. absolutast)
Sinonime
- 1: definitiv, fullkomlig, fullständig, fulländad, komplett, ovillkorlig, (fam.) på tok, tvärsäker
Cuvinte derivate
- absoluthet
Cuvinte compuse
- absoluta nollpunkten
- absolutbelopp
Cuvinte apropiate
- absolution
- absolutism
- absolutist
- absolutistisk
- absolvera
Adverb
absolut (comp. absolutare, sup. absolutast)
Sinonime
- alldeles, definitivt, fullkomligt, obestridligen, otvivelaktigt, ovillkorligen, totalt, tveklöst, tvärsäkert
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.