absolutism

română

Variante

  • (înv.) absolutizm

Etimologie

Din franceză absolutisme.

Pronunție

  • AFI: /ab.so.lu'tism/


Substantiv


Declinarea substantivului
absolutism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ absolutism absolutisme
Articulat absolutismul absolutismele
Genitiv-Dativ absolutismului absolutismelor
Vocativ ' '
  1. (pol.) regim politic propriu monarhiei absolute; putere absolută a unui monarh.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.