superlativ

română

Etimologie

Din franceză superlatif < latină superlativus.

Pronunție

  • AFI: /su.per.la'tiv/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
superlativ
Singular Plural
Masculin superlativ superlativi
Feminin superlativă superlative
Neutru superlativ superlative
  1. (despre calificative) care exprimă o calitate în gradul cel mai înalt.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.