chinui
română
Etimologie
Din chin + sufixul -ui.
Pronunție
- AFI: /ki.nuˈi/
Verb
| Conjugarea verbului (se) chinui | |
| Infinitiv | a (se) chinui |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) chinui, chinuiesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) chinuie, chinuiască |
| Participiu | chinuit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz. și refl.) a produce sau a îndura suferințe fizice sau morale intense.
- Se chinuie foarte tare din cauza bolii.
- (v.tranz.) a necăji, a plictisi.
- Îl chinuiește o tuse rebelă.
- (v.refl.) a se strădui, a face eforturi pentru a realiza ceva.
Sinonime
Antonime
- se desfăta
Cuvinte derivate
Traduceri
a suferi
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.