literatură
română
Etimologie
Din franceză littérature < latină litteratura.
Pronunție
- AFI: /li.te.ra'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului literatură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | literatură | literaturi |
| Articulat | literatura | literaturile |
| Genitiv-Dativ | literaturii | literaturilor |
| Vocativ | ' | ' |
- artă sau creație artistică al cărei mijloc de exprimare este limba.
- Activează în domeniul literaturii.
- totalitatea operelor beletristice ale unei epoci, ale unei țări, ale unui grup social etc.
- totalitatea operelor scrise care se referă la un anumit domeniu (al cunoașterii).
- Literatură muzicală.
- totalitatea lucrărilor cu privire la o anumită problemă, la un anumit subiect.
- Literatură politică.
- Literatură științifică.
Sinonime
- 1: beletristică, litere (pl.), (înv.) scriitorie, (peior.) autorlâc
- 4: bibliografie
Cuvinte derivate
cuvinte derivate
|
|
Cuvinte compuse
- literatura populară
- literatură cultă
- literatură de anticipație
- literatură științifico-fantastică
Cuvinte apropiate
Expresii
- (peior.) A face literatură = a ocoli esențialul unei probleme prin artificii de exprimare
Traduceri
artă a cuvântului
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.