travail
franceză
(français)
Etimologie
Din franceză medie travail, care provine din franceză veche travail < latină populară tripalium („instrument de tortură”), din latină tripālis („cu trei pari”).
Înrudit cu catalană treball, italiană travaglio, occitană trabalh, portugheză trabalho și spaniolă trabajo.
Pronunție
- AFI: /tʁa.vaj/
- Audiofișier
Substantiv
travail m., travaux pl.
- muncă
- lucru, serviciu, slujbă
- (p.ext.) loc de muncă, serviciu, oficiu
- (p.ext.) profesiune, ocupație, meserie
Sinonime
Cuvinte derivate
- cotravail
- entravaillé
- retravailler
- STO
- surtravail
- télétravail
- travailler
- travailleur, travailleuse
- travaillisation
- travailliste
Omofone
- travaille, travaillent, travailles
Locuțiuni
locuțiuni
|
|
Expresii
- tout travail mérite salaire
- travail, famille, patrie
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.