emploi

franceză

(français)

Etimologie

Derivat regresiv din verbul employer („a angaja, a folosi; a se ocupa”).

Pronunție

  • AFI: /ɑ̃.plwa/
  •  Audiofișier


Substantiv

emploi m., emplois pl.

  1. folos, folosire, utilizare, uz
    Je n'en ai pas l'emploi.
  2. serviciu, lucru, loc de muncă
    Puisque je n'ai pas d'emploi, j'écris un roman.
  3. ocupație, slujbă, serviciu
    Il y a un manque d'emploi dans ce quartier.

Sinonime

  • 1: usage
  • 3: occupation

Cuvinte derivate

  • inemploi
  • réemploi, remploi
  • suremploi

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.