tampon

Etimologie

Din franceză tampon.

Pronunție

• AFI: /tam'pon/

Substantiv

1. piesă la vehiculele de cale ferată, constând dintr-un disc masiv de oțel și un resort puternic, care primește șocurile dintre vehicule în timpul mersului și care menține o anumită distanță între vagoanele cuplate.
2. bucată de vată sau de tifon sterilizat, care se aplică pe o rană pentru a opri o hemoragie sau care se introduce într-o cavitate naturală a organismului în scopuri terapeutice.
3. substanță întrebuințată pentru a împiedica un anumit proces chimic.
4. accesoriu de birou, alcătuit dintr-o placă curbată acoperită cu hârtie sugativă, care servește la uscarea cernelii după scriere.

Anagrame

• pontam

Referințe

• DEX '98 via DEX online