tătarcă
română
Etimologie
Din tătar + sufixul -că.
Pronunție
- AFI: /tə'tar.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului tătarcă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tătarcă | tătarce |
| Articulat | tătarca | tătarcele |
| Genitiv-Dativ | tătarcei | tătarcelor |
| Vocativ | tătarcă | tătarcelor |
- tătăroaică.
- iapă de soi tătăresc.
- haină lungă, îmblănită, purtată de tătari.
- specie de dovleac uscat, golit de miez, întrebuințat ca ploscă sau ca felinar.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
- cartata
- cățărat
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.