haină

Vezi și : hain, häinä, haina

română

Din bulgară халина (halina), sârbocroată háljina.

Declinarea substantivului haină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	haină	haine
Articulat	haina	hainele
Genitiv-Dativ	hainei	hainelor
Vocativ	haino	hainelor

(la pl.) termen generic pentru obiectele de îmbrăcăminte (în special) bărbătești.
Ia-ți o haină pe tine.

O haină de iarnă.
(la sg.) îmbrăcăminte bărbătească pentru partea de sus a corpului; sacou.
veșmânt lung și larg care acoperă tot trupul.
palton.
Poartă o haină de blană.

1: îmbrăcăminte, strai, veșmânt, (pop. și fam.) buleandră, țoală, (reg.) rufă, (Transilv. și Maram.) halub, (depr.) hanță
2: sacou
3: costum
4: palton

A(-și) da și haina de pe el = a face sau a fi dispus să facă orice sacrificiu (pentru a obține ceea ce dorește)

obiect de îmbrăcăminte

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.