tătăroaică

română

Etimologie

Din tătar + sufixul -oaică.

Pronunție

  • AFI: /tə.təˈro̯aj.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tătăroaică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tătăroaică tătăroaice
Articulat tătăroaica tătăroaicele
Genitiv-Dativ tătăroaicei tătăroaicelor
Vocativ tătăroaică tătăroaicelor
  1. femeie din neamul tătarilor; tătarcă, tătăriță.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.