subtil

Etimologie

Din franceză subtil < latină subtilis.

Pronunție

• (fără asimilare) AFI: /subˈtil/
• (cu asimilare) AFI: /supˈtil/

Adjectiv

1. (despre oameni și despre însușirile, manifestările lor; adesea adverbial) care sesizează, pătrunde cele mai mici amănunte, care poate face distincțiile cele mai fine; ager, pătrunzător, perspicace, fin.
2. care se descoperă numai printr-o cercetare atentă, amănunțită; greu de distins, de recunoscut, de sesizat.
3. care tratează cu multă finețe, cu mult spirit analitic, cu ingeniozitate probleme grele, abstracte; care, pentru a fi înțeles, cere o mare ascuțime a minții.
4. (rar) foarte subțire; transparent, ușor.

Referințe

• DEX '98 via DEX online