descoperi
română
Etimologie
Din latină disco(o)perire.
Pronunție
- AFI: /des.ko.ˈpe.ɾʲ/
Verb
| Conjugarea verbului (se) descoperi | |
| Infinitiv | a (se) descoperi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) descopăr |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) descopere |
| Participiu | descoperit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) (obiecte, ființe) a lipsi de ceea ce acoperă lăsând să se vadă.
- Descoperi o căldare.
- Descoperi o casă.
- a scoate la iveală (căutând sau din întâmplare); a găsi; a afla.
- A descoperi aripa dreaptă a unei armate.
- (lucruri, fenomene etc. necunoscute) a face pentru prima dată.
- (v.tranz. și refl.) (fig.) a arăta așa cum este; a da pe față; a trăda.
- (fig.) (taine, secrete etc.) a face cunoscut publicului larg; a destăinui; a dezvălui; a divulga.
- (flancul unei armate) a lăsa neapărat; a expune unui atac.
Sinonime
Antonime
- (se) acoperi
Cuvinte derivate
- descoperire
- descoperit
- descoperitor
- nedescoperit
Expresii
- A descoperi America = se spune în bătaie de joc cuiva care face caz de un lucru știut, cunoscut de toată lumea
Traduceri
a afla; a revela
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.