pătrunde

Etimologie

Din latină pertundĕre.

Pronunție

• AFI: /pəˈtrun.de/

Verb

1. (v.tranz. și intranz.) a trece prin..., a străbate, a străpunge, a răzbate, a penetra.

   Hoțul a pătruns în apartament.

   Vântul pătrunde în cameră.

2. (despre sunete, zgomote etc.) a ajunge până la a se propaga prin spațiu, a se face auzit.
3. (v.tranz.) a privi cu atenție.
4. (v.intranz.) a izbuti să ajungă, să intre, să străbată undeva.
5. (v.tranz.) a umple.
6. (v.tranz.) a pune stăpânire, a cuprinde, a domina.
7. (v.refl.) a se lăsa sau a fi cuprins, copleșit, dominat.

   Ploaia m-a pătruns până la piele.

8. (fig.) a mișca adânc; a emoționa, a impresiona; a tulbura.
9. (v.tranz.) (fig.) a izbuti să cunoască, să afle, să înțeleagă.
10. (v.refl.) a cunoaște, a afla; p. ext. a se convinge.

Etimologie

Din pătrunde.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru pătrunde.
2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru pătrunde.