spetează
română
Etimologie
Din spată + sufixul -ează.
Pronunție
- AFI: /speˈte̯a.zə/
Substantiv
| Declinarea substantivului spetează | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | spetează | speteze |
| Articulat | speteaza | spetezele |
| Genitiv-Dativ | spetezei | spetezelor |
| Vocativ | spetează | spetezelor |
- parte mai înaltă a unui scaun, fotoliu etc., de care își reazemă spatele cel care șade; spătar, rezemătoare.
- bucată de scândură îngustă care servește ca element de sprijin sau de legătură între diverse părți ale unei construcții sau ale unui obiect:
- fiecare dintre aripile morii de vânt.
- fiecare dintre stinghiile care unesc obezile de la roata morii de apă.
- fiecare dintre piesele de lemn care leagă carâmbii loitrelor de la car.
- bucată de lemn care unește cele două coarne ale plugului.
- scândură cu care se ridică firele de urzeală când se țese cu alesături.
- fiecare dintre cele două brațe ale vatalelor la războiul de țesut.
- fiecare dintre scândurelele care alcătuiesc scheletul zmeului cu care se joacă copiii și care se fixează pe o coală de hârtie.
- fiecare dintre stinghiile care alcătuiesc scheletul stelei cu care colindă copiii și pe care se fixează hârtia și ornamentele.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.