sincroniza
| Vezi și : sincroniză |
română
Etimologie
Din franceză synchroniser.
Pronunție
- AFI: /sin.kro.niˈza/
Verb
| Conjugarea verbului sincroniza | |
| Infinitiv | a sincroniza |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
sincronizez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să sincronizeze |
| Participiu | sincronizat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a face ca două sau mai multe acțiuni, fapte sau evenimente, fenomene etc. să se petreacă în același timp.
- a efectua operațiile necesare pentru ca o mașină sincronă să fie adusă în stare de a funcționa în paralel cu o rețea electrică de curent alternativ.
- a realiza într-un film concordanța dintre imagine și sunet; a efectua montarea sincronă a benzii de imagine cu banda de sunet corespunzătoare.
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
cuvinte apropiate
|
|
Traduceri
a face sincrone
|
|
Etimologie
Din sincroniza.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru sincroniza.
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.