concordanță

română

Etimologie

Din franceză concordance.

Pronunție

  • AFI: /kon.kor'dan.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
concordanță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ concordanță concordanțe
Articulat concordanța concordanțele
Genitiv-Dativ concordanței concordanțelor
Vocativ concordanță concordanțelor
  1. acord, potrivire.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.