ragilă

română

Variante

Etimologie

Din germană Raffel.

Pronunție

  • AFI: /'ra.ʤi.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ragilă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ragilă ragile
Articulat ragila ragilele
Genitiv-Dativ ragilei ragilelor
Vocativ ragilă ragilelor
  1. instrument format dintr-o scândură în care sunt înfipți dinți de fier și prin care se trage cânepa sau inul melițat, ca să se aleagă partea cea mai fină.
  2. zgardă cu țepi de fier care se pune la gâtul câinilor ciobănești spre a-i apăra de mușcătura lupului.
  3. curea sau scândurică cu câteva cuie, care se fixează la botul vițeilor ca să nu poată suge.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.