procesiune
română
Variante
Etimologie
Din franceză procession < latină processio, processionis.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului procesiune | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | procesiune | procesiuni |
| Articulat | procesiunea | procesiunile |
| Genitiv-Dativ | procesiunii | procesiunilor |
| Vocativ | procesiune | procesiunilor |
- șir lung de oameni care merg într-o anumită ordine în aceeași direcție și cu același scop; cortegiu, convoi; alai.
- ceremonie religioasă în timpul căreia credincioșii merg în convoi, purtând diferite obiecte de cult, cântând imnuri religioase sau rostind rugăciuni, pentru a mulțumi sau a cere ajutorul divinității într-o anumită împrejurare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.