alai
română
Etimologie
Din turcă alay.
Pronunție
- AFI: /aˈlaj/
Substantiv
| Declinarea substantivului alai | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | alai | alaiuri |
| Articulat | alaiul | alaiurile |
| Genitiv-Dativ | alaiului | alaiurilor |
| Vocativ | alaiule | alaiurilor |
- mulțime de oameni care însoțește o ceremonie, o persoană de seamă etc.; paradă, pompă.
- mulțime de oameni care se ia după cineva; (p.ext.) gălăgie provocată de această mulțime.
- (înv.) suită care întovărășea sau întâmpina un domnitor.
Sinonime
Cuvinte compuse
- alai domnesc
Locuțiuni
- (loc.adv.) Cu (sau În) alai = cu solemnitate, cu fast.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.