domnitor
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /dom.ni'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului domnitor | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | domnitor | domnitori |
| Articulat | domnitorul | domnitorii |
| Genitiv-Dativ | domnitorului | domnitorilor |
| Vocativ | domnitorule | domnitorilor |
- domn; (spec.) titlu purtat de suveranii României între 1859 și 1881; persoană care avea acest titlu.
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
| Declinarea adjectivului domnitor | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | domnitor | domnitori |
| Feminin | domnitoare | domnitoare |
| Neutru | domnitor | domnitoare |
- (fig.) (rar) care domnește, stăpânește, domină.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.