poezie
română
Etimologie
Din franceză poésie.
Pronunție
- AFI: /po.eˈzi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului poezie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | poezie | poezii |
| Articulat | poezia | poeziile |
| Genitiv-Dativ | poeziei | poeziilor |
| Vocativ | poezie | poeziilor |
- modalitate a literaturii care exprimă mesajul artistic cu ajutorul imaginilor expresive, al unui limbaj concentrat, al afectivității, al rimei, al ritmului etc.; (concr.) creație literară în versuri.
- totalitatea compozițiilor în versuri ale unui poet, ale unui curent literar, ale unui popor etc.
- (fig.) caracter poetic al unei opere literare, al unui peisaj, al unei situații; farmec, frumusețe, încântare.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.