patriarh

română

Etimologie

Din slavă (veche) patrijarhŭ, neogreacă πατριάρχης (patriárhis).

Pronunție

  • AFI: /pa.triˈarh/


Substantiv


Declinarea substantivului
patriarh
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ patriarh patriarhi
Articulat patriarhul patriarhii
Genitiv-Dativ patriarhului patriarhilor
Vocativ patriarhule patriarhilor
  1. cel mai înalt rang în ierarhia unora dintre Bisericile ortodoxe autocefale; persoană care deține acest rang.
  2. (în vechiul testament) fiecare dintre capii de familie conducători (spirituali și politici) ai poporului evreu, predecesori ai lui Moise; (p.ext.) nume dat unor personaje venerabile din Biblie.
  3. bărbat în vârstă, cu rol de șef al familiei în comunitatea gentilică.
  4. (fig.) bătrân venerabil, cu numeroși descendenți.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.