ortodox
română
Etimologie
Din neogreacă ορθωδοξοσ (orthódoxos) < latină orthodoxus, franceză orthodoxe.
Pronunție
- AFI: /or.to'doks/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului ortodox | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | ortodox | ortodocși |
| Feminin | ortodoxă | ortodoxe |
| Neutru | ortodox | ortodoxe |
- care ține de biserica creștină răsăriteană, de ortodoxie, care este conform cu doctrina acestei biserici; (despre persoane) care este adept al ortodoxismului.
- conform cu principiile tradiționale ale unei doctrine, ale unei dogme etc., considerată ca fiind singura adevărată; (despre oameni) care urmează cu fermitate (sau dogmatic) o asemenea doctrină.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului ortodox | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ortodox | ortodocși |
| Articulat | ortodoxul | ortodocșii |
| Genitiv-Dativ | ortodoxului | ortodocșilor |
| Vocativ | ortodoxule | ortodocșilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.