adept

română

Etimologie

Din franceză adepte.

Pronunție

  • AFI: /aˈdept/


Substantiv


Declinarea substantivului
adept
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ adept adepți
Articulat adeptul adepții
Genitiv-Dativ adeptului adepților
Vocativ adeptule adepților
  1. persoană care aderă la convingerile cuiva; partizan al unei idei, teorii, doctrine etc.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
adept
Singular Plural
Masculin adept adepți
Feminin adeptă adepte
Neutru adept adepte
  1. care aderă la convingerile cuiva.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.