partizan

română

Etimologie

Din franceză partisan.

Pronunție

  • AFI: /par.ti'zan/


Substantiv


Declinarea substantivului
partizan
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ partizan partizani
Articulat partizanul partizanii
Genitiv-Dativ partizanului partizanilor
Vocativ partizanule partizanilor
  1. persoană care adoptă și susține o idee, o teorie etc.; persoană care este de partea cuiva, care luptă alături de cineva pentru o cauză; adept.
  2. (spec.) membru al unui detașament organizat de luptă, care acționează în timp de război împotriva inamicului, în spatele frontului.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.