navetă

română

Etimologie

Din franceză navette.

Pronunție

  • AFI: /na've.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
navetă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ navetă navete
Articulat naveta navetele
Genitiv-Dativ navetei navetelor
Vocativ navetă navetelor
  1. instrument de forma unui ac lung cu care se lucrează plase, fileuri.
  2. parcurgerea de către o persoană a unui drum dus și întors, cu regularitate, de obicei între două localități (relativ apropiate).
    A face naveta.
  3. vehicul de transport în comun care asigură legătura între două puncte relativ apropiate, efectuând regulat drumuri dus și întors.
  4. obiect (în formă de ladă compartimentată) care servește la transportul unor produse alimentare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din franceză navette.

Substantiv


Declinarea substantivului
navetă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ navetă navete
Articulat naveta navetele
Genitiv-Dativ navetei navetelor
Vocativ navetă navetelor
  1. plantă oleaginoasă înrudită cu rapița, cu frunze late acoperite cu peri și cu semințe mici, de culoare castanie (Brassica rapa oleifera).


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.