gaj

română

Etimologie

Din franceză gage.

Pronunție

  • AFI: /gaʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
gaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gaj gajuri
Articulat gajul gajurile
Genitiv-Dativ gajului gajurilor
Vocativ gajule gajurilor
  1. garanție depusă în contul unei datorii sau al executării unei lucrări; bun care se depune drept garanție; amanet, zălog.
  2. obiect depus, la unele jocuri de societate, de către cel care a făcut o greșeală și care se răscumpără prin executarea unei pedepse hazlii.
  3. asigurare, garanție morală dată cuiva.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.