pedeapsă

română

Etimologie

Din a pedepsi.

Pronunție

  • AFI: /peˈde̯ap.sə/


Substantiv


Declinarea substantivului
pedeapsă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pedeapsă pedepse
Articulat pedeapsa pedepsele
Genitiv-Dativ pedepsei pedepselor
Vocativ pedeapso pedepselor
  1. măsură de represiune, sancțiune aplicată celui care a săvârșit o greșeală; (spec.) măsură de constrângere prevăzută de lege și aplicată cuiva de o instanță judecătorească drept sancțiune pentru o infracțiune; situație în care se află cel pedepsit, condamnat.
  2. (fig.) suferință (fizică sau morală).

Sinonime

  1. condamnare, osândă
  2. chin, necaz, nenorocire, supliciu


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.