craniu

română

Etimologie

Din latină cranium < greacă κρανίον (kraníon). Confer franceză crâne.

Pronunție

  • AFI: /'kra.nju/


Substantiv


Declinarea substantivului
craniu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ craniu cranii
Articulat craniul craniile
Genitiv-Dativ craniului craniilor
Vocativ ' '
  1. ansamblul oaselor scheletului capului care adăpostește creierul la vertebrate.
  2. cap descărnat de om mort.
    Craniul unui mort deshumat.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe





asturiană

(asturianu)

Etimologie

Din latină cranium.

Pronunție

  • AFI: /ˈkɾanju/


Substantiv

craniu m., cranios pl.

  1. (anat.) craniu
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.