șoim
| Vezi și : soim |
română
Etimologie
Din maghiară sólyom < de origine incertă, poate inevitabil dintr-o limbă turcică.
Pronunție
- AFI: /ʃojm/
Substantiv
| Declinarea substantivului șoim | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șoim | șoimi |
| Articulat | șoimul | șoimii |
| Genitiv-Dativ | șoimului | șoimilor |
| Vocativ | șoimule | șoimilor |
- (ornit.) (Falco) nume dat mai multor păsări răpitoare de zi, de mărime variată, agere și puternice, cu ciocul scurt și curbat și având câte o crestătură în formă de dinte, care se hrănesc cu pradă vie, mai ales cu păsări.
- (fig.) epitet pentru un bărbat curajos, viteaz, mândru, semeț.
- (pop.) cal sprinten, aprig.
- (ist.) copil preșcolar sau în primele clase de școală care făcea parte din organizația Șoimilor Patriei până în decembrie 1989.
Sinonime
- 2-3: (pop.) șoiman
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- șoim-de-vară
- șoimul ciocârliilor
- șoimul rândunelelor
Vezi și
Traduceri
pasăre
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.