aprig

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /'a.prig/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
aprig
Singular Plural
Masculin aprig aprigi
Feminin aprigă aprige
Neutru aprig aprige
  1. (adesea adverbial) iute, înfocat, nestăpânit.
  2. (adesea adverbial) aspru, crunt, nemilos, înverșunat.
  3. lacom, hrăpăreț.
    Om aprig la câștig.
  4. (fig.) (înv.; despre un loc, un teritoriu etc.) care este greu de parcurs, de urcat; care este plin de primejdii.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.