volbură
| Vezi și : volbura |
română
Variante
Etimologie
Din latină volvŭla (< volvere, volvō).
Pronunție
- AFI: /ˈvol.bu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului volbură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | volbură | volburi |
| Articulat | volbura | volburile |
| Genitiv-Dativ | volburii | volburilor |
| Vocativ | volbură | volburilor |
- (metro.) vânt puternic cu vârtejuri; vârtej; (p.ext.) furtună.
- (spec.) trâmbă (de zăpadă, de nisip, de praf etc.), sul; învolburare.
- (fig.) tulburare, învălmășeală; gălăgie.
- (hidr.) vârtej de apă; vâltoare, bulboană.
- (bot.) (Convolvulus arvensis) plantă erbacee cu tulpina subțire, târâtoare sau agățătoare, cu flori albe sau roz, având corola în formă de pâlnie; rochița-rândunicii, poala-rândunicii, poala-Maicii-Domnului, adormițele.
Sinonime
- 1: (metro.) vârtej; furtună
- 2: (fiz.) învolburare, sul, trâmbă
- 3: tulburare, gălăgie
- 4: (hidr.) vâltoare, bulboană
- 5: (bot.) rochița-rândunelei, rochița-rândunicii, (pop.) poponeț, (reg.) cămașa-lui-Dumnezeu, cămașa-Maicii-Domnului, poala-rândunicii, rochia-rândunelei, rochița-păsăricii, rochița-păsăruicii, (prin Munt. și Olt.) răcorele (pl.)
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- volbură mare
Cuvinte apropiate
- volba
Vezi și
- convolvulus
Traduceri
vânt puternic cu vârtejuri
|
|
vârtej de apă
|
|
plantă; floare (Convolvulus arvensis)
|
|
Etimologie
Din volbura.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru volbura.
- forma de persoana a III-a plural la prezent pentru volbura.
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru volbura.
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.